Magda s-a facut bine!

Noua luni . Atat a durat pentru ca Magda sa se faca bine. In tot acest timp, medicii italieni au luptat cu toate armele impotriva bolii tinerei de 27 de ani - Limfom Hodgkin, stadiul IV. Rugaciunile noastre au fost ascultate, problemele au fost depasite si acum nu mai e nevoie decat de controale periodice. Astazi, Magda e acasa, alaturi de parintii ei si de Vali, logodnicul care i-a fost alaturi in toate momentele grele prin care a trecut. Nu i-a fost usor. Imi povestea glumind un episod in care Magda facuse febra mare, era literalmente impachetata in pungi cu gheata si, delirand, arunca cu ele dupa el :) Dar se iubesc. Si dragostea toate le rabda.

Va multumesc eu, in numele Magdei, pentru tot sprijinul. Pentru ca ati contribuit cu bani, cu ganduri bune sau cu o rugaciune la salvarea ei.  

Magda si Vali la spital in Italia

 

Magda si Vali acum

Cat de fara Dumnezeu poti sa fii?

Cutia in care se strangeau donatiile pentru transplantul Magdei, de la biserica Coltea din Bucuresti a disparut azi dimineata. Avea in ea putinul oamenilor care au intrat in biserica si au inteles drama prin care trece tanara care sufera de limfom Hodgkin. Nu stiu ce suma s-a furat. Dar stiu ca, de cand am inceput campania pentru Magda, la Coltea se strangeau, in acea cutie, aproape 400 de lei saptamanal. Asta puteam face noi pentru ea, in conditiile in care Ministerul Sanatatii tergiverseaza cu nerusinare acordarea ajutorului pentru transplant.

Nu imi pot da seama ce fel de om e cel care fura dintr-o biserica… Imi imaginez ca trebuie sa fi fost intr-o situatie extrem de disperata. Si sper ca banutii care erau in cutie l-au ajutat la ceva mai mult decat sa isi inunde creierul cu alcool…

Magda a facut transplantul

Slava Domnului, medicii italieni au reusit sa ii faca Magdei transplantul de celule stem! Dupa ce in Romania nimeni nu i-a mai dat sanse, iar la plecarea in Italia starea ei era foarte delicata, Dumnezeu a facut o minune. Boala a intrat in remisie completa, iar ieri i s-a facut transplantul. Magda se simte bine, iar medicii spun ca, in cel mult doua saptamani, se vor vedea si rezultatele interventiei. Sa ne rugam ca totul sa fie bine si organismul Magdei sa nu respinga celulele donate de tatal ei. Si sa nu incetam sa o ajutam. In conturile ei nu s-au strans inca toti banii de care are nevoie pentru a plati transplantul. Din putinul nostru, sa donam pentru ca munca specialistilor italieni sa poata fi rasplatita.  

Donatiile se pot face in conturile deschise pe numele Ciobanu Magdalena Gabriela la BCR Bucuresti, sucursala Theodor Palady.

Cont RON: RO29 RNCB 0089 0010 6928 0001

Cont EURO: RO02 RNCB 0089 0010 6928 0002

Cont USD: RO72 RNCB 0089 0010 6928 0003

Vesti imbucuratoare

Magda e in Romania! Se simte bine, dar a trecut prin clipe de cosmar. Tratamentul administrat in Italia i-a facut bine dar, ca orice chimioterapie, a avut si efecte secundare foarte puternice: febra mare, delir si senzatii de voma. ”Numai cu ajutorul lui Dumnezeu am trecut peste toate”, spune Magda. Important este ca acum e bine si ca va petrece Sfintele Sarbatori de Paste impreuna cu familia, in Romania. Pe 16 aprilie trebuie sa se intoarca la Milano. In functie de rezultatele analizelor ce i se vor face atunci, medicii vor decide daca mai e nevoie de inca o repriza de tratament sau ii vor face direct transplantul. Donatorul va fi tatal ei.

Intre timp, campania pentru ajutorarea Magdei inainteaza cu pasi repezi. E ca in filmul “Da mai departe”… Iata ce a gasit colegul meu, Alex Radescu, intr-o biserica din Bucuresti.

Nu pot decat sa ma bucur si sa ii multumesc lui Dumnezeu ca exista atatia oameni cu suflet in Romania. Sa nu-i uitam pe Magda, Stefanica si Sorin. Ei au nevoie de noi. Sa-i ajutam, macar cu o rugaciune…

Update - Magda vine acasa!!

Azi am aflat ca Magda se va intoarce din Italia. Medicii de la clinica din Milano sunt multumiti de felul in care organismul ei raspunde la tratamentul de imunizare. Pe 14 aprilie va incepe a doua cura. E mai bine sa se intoarca in tara pana atunci, pentru ca sederea la Milano ar costa-o mai mult decat biletul de avion dus-intors. Sa ne rugam ca boala Magdei sa intre in remisie in urma tratamentului. Extraordinarii specialisti italieni au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a infaptui un miracol. Si sa continuam sa o ajutam pe Magda.

Drumul spre viata

“Buna ziua,
Sunt Magda Ciobanu si am pornit in calatoria mult asteptata, in cautarea vietii. La capatul drumului pe care am pornit, ma asteapta clinica si medicii de la care trebuie sa cumpar cu bani multi restul de viata. Sunt pe drum, dar nu pot sa nu ma gandesc la dumneavoastra, la cat de buni si cat de marinimosi sunteti, la generozitatea cu care m-ati ajutat sa strang bani pentru a incepe aceasta calatorie. Merg plina de speranta, pentru ca acolo firul vietii mele trebuie innodat. Pana acum credeam ca viata mea se va incheia, nu mai credeam ca voi putea sa o prelungesc, dar datorita dumneavoastra, celor care ati contribuit la strangerea sumei de avans, ma aflu aici, pe drumul la capatul caruia sunt sperantele mele. Vreau sa va multumesc din suflet pentru ce ati facut pentru mine. Am plecat in disperare de cauza, doar cu un avans, in speranta ca nu ma veti lasa la jumatate de drum, ca nu ma veti lasa cu mana intinsa spre firul de viata de care am nevoie si ca nu ma veti lasa sa-l scap. Am nevoie de el ca sa ma intorc la dumneavoastra, sa vedeti ce minuni ati facut. Sunt fericita, pentru ca la capatul drumului voi gasi restul vietii care-mi lipseste pentru a termina ceea ce planuisem sa fac pe acest pamant, dar simt durere in suflet pentru ca banii cu care am acontat aceasta viata nu ajung si ma rog la Dumnezeu sa nu ma uitati, sa stiti ca intr-un colt in lume sunt eu si ma rog necontenit. Avionul despica norii cerului si zboara cu viteza de parca si el simte ca ma grabesc, ca nu mai am timp… Ma departez tot mai mult de oamenii care ma iubesc, de oamenii care m-au ajutat si pe care-i port in suflet, de locurile natale in care am trait bucurii si tristeti la un loc, simt un gol in suflet, pentru ca merg spre o incercare grea. Am plecat cu suma de 33.000 euro, dar gandul ca mai trebuie inca 125.000 euro ma sufoca, imi taie respiratia. Va rog sa nu ma uitati si sa nu lasati boala sa ma invinga.

Ea e Magda…

Scrisoare catre oameni

“Sunt Magda. Am 27 de ani si viata mi se scurge printre degete. Mi-a fost greu sa iau decizia de a face cunostinta cu dumneavoastra in aceste imprejurari triste si dureroase. De cand am aflat ca restul vietii mele costa 165.000 de euro, m-am izolat, m-am rupt de lumea reala. Speranta ca voi mai simti vreodata mirosul primaverii imi disparuse. M-am rugat mult, fara sa stiu ca toti cei care ma cunosc lupta ca eu sa traiesc, fara sa stiu ca nu sunt singura, ca foarte multi fac tot ce este posibil ca eu sa revin printre ei. Si tot rugandu-ma in singuratatea in care cazusem, Dumnezeu m-a luminat prin indemnul Domnului Iisus: «In lume veti avea necazuri; dar indrazniti, Eu am biruit lumea». (Ioan 16;33) Atunci a incoltit in mine speranta, atunci am inteles ca nu sunt singura si dintr-o data am vrut sa va cunosc si sa le multumesc celor care deja mi-au trimis sperante. Poate ca suntem cu totii prea grabiti ca sa ne mai amintim ca fiecare secunda e pretioasa, dar poate dumneavoastra veti reusi sa opriti pentru o clipa numaratoarea inversa a timpului si sa-mi redati speranta. Am terminat Facultatea de Management Turistic si Comercial si am reusit sa ma angajez. Eram multumita si entuziasmata de noua mea cariera si aveam o multime de planuri de viitor. In iunie 2005, toata bucuria mea s-a ruinat. Incepusem sa am dureri deasupra sanului drept si am mers la medic. Ginecologul mi-a spus ca sunt simptome normale pentru varsta mea, datorate excesului de hormoni. Mi-a recomandat o crema care nu mi-a ameliorat starea. Dupa ce am consultat mai multi medici si am facut si o biopsie, am fost diagnosticata cu Limfom Hodgkin stadiul IV B (un cancer al sangelui). De atunci am indurat toate chinurile cu putinta. Am facut continuu tratament citostatic, cobaltoterapie, mi-a cazut parul, aveam stari de voma si depresii. Timp de un an si jumatate boala a regresat si a recidivat de cateva ori. Ajunsesem la capatul puterilor. In noiembrie anul trecut, medicii mi-au spus ca singura sansa pentru mine ar fi un transplant in strainatate. Mi-au inmanat dosarul pentru transplant si mi-au spus ca interventia costa 165.000 de euro. Se pare ca viata mea se va termina aici, la 27 de ani, deoarece nu am aceasta suma. Mi-am depus la Ministerul Sanatatii dosarul pentru a obtine un ajutor cat de mic, dar cum formalitatile in Romania la nivel de minister dureaza cel putin sase luni, pentru mine ar fi prea tarziu. Mi-e mila de parintii mei, care sunt disperati. Tata incearca sa fie optimist si sa-mi ridice moralul, dar mama nu poate iesi din starea pe care i-a provocat-o vestea ca sunt bolnava. Sunt singurul lor copil… Nu avem cunostinte la nivel inalt, nu avem bani, iar timpul se scurge… Pentru mine a ramas foarte putin. Ca orice om, aveam si eu multe de facut pe acest pamant. Sunt o tanara plina de sperante, cu planuri de viitor, care iubeste si este iubita, ca oricine la varsta ei. Imi este draga viata si vreau mai mult de la ea. Toate planurile mele de viitor se vor sfarsi aici daca nu voi aduna banii care sa-mi salveze viata. Iar viata mea costa 165.000 de euro. Nu pot decat sa ma rog ca Dumnezeu sa nu aiba nevoie de mine chiar acum, sa ma mai lase sa termin ce aveam de facut pe pamant si sa gasesc ajutorul necesar salvarii mele. Toti cunoscutii mei au facut sute, poate mii de apeluri, dar fara rezultatul asteptat. Au fost foarte putini cei care au raspuns, si sunt tot oamenii simpli, care-si numara maruntisul prin buzunare. Din putinul lor au donat. Ei m-au ajutat sa strang 7.000 de euro, si pentru asta le multumesc din suflet. Au fost insa prea putini… Atunci m-am hotarat sa va scriu personal, sa ma cunoasteti si sa va cunosc. Inteleg ca timpul este pretios pentru fiecare dintre dumneavoastra, dar imaginati-va cat de pretioasa este fiecare secunda din viata care mie mi-a mai ramas. Acum timpul curge in defavoarea mea. Ma zbat intre viata, moarte si speranta. 165.000 de euro este o suma enorma pentru mine, dar, din 22 de milioane de romani, sper sa existe 165.000 de suflete care, doar cu cate un euro de fiecare, sa-mi aduca inapoi ceea ce sunt pe cale sa pierd: viata.

AJUTOR

Cei care vor sa ii redea Magdei speranta ca intr-o zi va putea spune din nou “am toata viata inainte” pot face o donatie, cat de mica, in conturile deschise pe numele Ciobanu Magdalena Gabriela la BCR Bucuresti, sucursala Theodor Palady. Cont RON: RO29 RNCB 0089 0010 6928 0001 Cont EURO: RO02 RNCB 0089 0010 6928 0002 Cont USD: RO72 RNCB 0089 0010 6928 0003 Pentru cei care vor sa afle mai multe detalii despre acest caz, Magda raspunde la numarul de telefon: 0722.252.021.