Din pacate, costurile spitalizarii (au trebuit achitati 42.000 euro la spital) au lasat acum familia in imposibilitatea de a aduce trupul micutei in tara, pentru a fi inhumat.

Familia Andreei ne roaga, pentru ultima oara, sa ii ajutam sa-si aduca fetita in tara. Sa fie aproape de familia ei…

Datele pentru cine doreste sa ajute, sunt:

Titular cont: MANCILA ANISOARA

Banca Raiffeisen – Agentia Orizont, BUZAU

cod IBAN: RO30RZBR0000060011797090

cod SWIFT: RZBR ROBU

Odihneste-te in pace, suflet nevinovat!

Nicoleta nu a avut copilarie. De la un an si patru luni, a respirat aerul imbacsit din spitale, a dormit in paturi de fier, la capatul carora mama atarna cate o iconita, a suportat dureri pe care medicii nu stiau cum sa i le aline. Cand a venit ziua sa mearga la scoala, copila a privit de pe geam cum cei de varsta ei aveau prima intalnire cu doamna invatatoare. Pe toate le-a indurat cu curaj. Asa ne povesteste mama ei. O doare si acum cand isi aminteste de clipele in care nimeni nu-i mai dadea nici o sansa de viata fetei ei. Chinul prin care a trecut Nicoleta a inceput de la un hematom aparut la gingia de jos. Mama s-a ingrijorat si a doua zi a mers la spitalul din Fetesti, localitatea in care traiesc. Medicii au trimis-o de urgenta la Bucuresti, suspectand copilul de leucemie. “La Marie-Curie i s-a recoltat maduva. Rezultatele analizelor au aratat ca sufera de aplazie medulara”, spune mama fetei, Carmen Adam. Medicii au trimis-o la Institutul Fundeni. Alte analize. Pe langa primul diagnostic s-au mai adaugat si altele: hipotrofie staturo-ponderala, bradicardie sinusala. Dupa sase ani de internari, timp in care fata a fost indopata cu cortizon, zi de zi, fara nici o pauza, medicii romani au considerat ca cea mai buna solutie ar fi sa plece din tara, aici, unde “sansele ei de a supravietui sunt nule”.

Mama isi aminteste: “Ne-au recomadat o clinica din Italia, renumita pentru reusita transplanturilor de maduva osoasa, transplat de care ar fi avut nevoie si fetita mea pentru a se face bine. Am inceput sa adunam toate actele necesare intocmirii dosarului pentru a-l depune la Ministerul Sanatatii. Nu imi trimiteau decat instiintari ca nu exista fonduri”. Dupa luni de zile de asteptare, parintii fetei au inceput sa caute cu disperare bani pentru a putea ajunge la clinica Geaninna Gaslini din Genova. Medicii romani isi recunoscusera neputinta. “Acum 10 ani, cand ni s-a intamplat noua necazul, nu erau foarte dese cazurile de aplazie medulara. Internetul nu era asa folosit, nu prea aveam cu cine sa vorbim, sa ne sfatuim. Medicii erau la fel de nestiutori ca si noi. Nu erau experimentati. Am plecat in cele din urma, cu fetita pe brate, dar ca turisti. Fara sa avem nimic programat. Ne-a invatat cineva sa ne ducem la Urgente, la un spital din Italia. Asa am facut. Ulterior, am cunoscut oameni care ne-au ajutat si am reusit sa putem supravietui mai bine de 5 luni, cat am stat cu Nicoleta”. Vocea mamei tremura. |n urma analizelor efectuate la clinica din Italia, Nicoletei i s-a descoperit o malformatie la creierul mic. “Din aceasta cauza, transplantul nu a mai putut fi efectuat. Au operat fetita. Interventia chirurgicala a a vut succes. A constat in decompresiunea osoasa occipito-cervicala, adica eliminarea unui surplus de os in zona cervicala. S-a eliminat riscul de a ramane paralizata. Timp de 6 luni a purtat la gat un guler de protectie si de corectie”.

La controalele din luna decembrie si martie, medicii au spus familiei fetitei ca problema grava cu care se confrunta a ramas in continuare cea hematologica. |n iunie, Nicoleta este iar programata la clinica din Italia pentru o alta serie de investigatii: biopsie osoasa, tratamente de endocrinologie si stomatologice. “Mancarea este un chin pentru ea. Organismul nu-i asimileaza hrana, are lipsa de calciu. Dintii ii sunt cariati si are nevoie neaparat de tratament. Fizic, arata ca un copil de 8-9 ani, desi ea are 14 ani. Are mereu dureri in zona ficatului si a splinei, ovarul drept nu-i apare la ecografii. Nu are voie sa stea in soare, la cea mai mica zgarietura ii curge foarte mult sange, doar daca o atingi, se invineteste. Nu are voie sa manance capsuni, piersici, caise, fructe care ii placeau atat de mult, din cauza a tot soiul de alergii”, spune mama restrictiile pe care fiica ei trebuie sa le respecte cu sfintenie. Nicoleta arareori se plange. Este clasa a V-a si ii este drag sa mearga la scoala, sa se joace cu colegii si cu prietenii ei.

Parintii Nicoletei sunt imprumutati peste 300 de milioane de lei la banci, pentru a putea plati tratamentele fetei. Traiesc din salariul de insotitor al mamei si din alocatia fetei. Pentru a ajunge in Italia, drum necesar altor investigatii medicale, familia Adam are nevoie de 2.500 de euro. Pentru cei care vor sa le fie aproape, la BRD, filiala Fetesti, pe numele Adam Carmen, s-au deschis urmatoarele conturi:

- in lei: RO28BRDE230SV07142662300

- in euro: RO28BRDE230SV6766002300

Pentru mai multe detalii, familia Adam poate fi contactata la numarul de telefon: 0726.981.363

Daruiti si dati mai departe!

“50 de oameni “de pe Facebook” au reusit in mai putin de o saptamana sa stranga 1.500 euro pentru un pusti de 7 ani din Transnistria! Sasha va plecain Rusia la operatie peste cateva zile si speram cu totii sa primim vesti bune!

Rodika Groza (agent de implinit dorinte de la Chisinau) a fost cu bunica lui Sasha la banca si au ridicat banutii: 1433 euro+100 usd. Au plans amandoua de emotie pe treptele bancii, iar bunica ne transmite multumiri fierbinti ca nu am fost indiferenti.“

Sasha e un copil din Transnistria. Are 7 ani. A fost diagnosticat cu hemangiom vertebral, iar medicii care il tratau la Institutul Oncologic din Republica Moldova nu i-au mai dat nici o sansa. L-au internat in sectia bolnavilor in faza terminala. Doua tinere, Gabriela Sofia Volociuc si Rodika Groza, membrii ai „Agentiei de implinit dorinte”, au aflat insa ca boala lui Sasha se poate trata. Si ca, mai mult, Ministerul Sanatatii de la Tiraspol virase in conturile Institutului Oncologic 12.000 de euro pentru ca Sasha sa poata fi operat. Fetele au reusit sa-i ajute pe parintii baiatului sa recupereze banii, pentru a merge cu cel mic la Sankt-Petersburg, unde acesta sa fie operat. „Cerem <scuze> medicilor de la oncologie ca le-am stricat planurile si au trebuit sa intoarca banii destinati pentru tratamentul lui Sasha, bani pe care au declarat ca i-au cheltuit intr-o luna pentru o tomografie si analize banale, dupa care l-au externat spunand ca nu-l mai pot ajuta cu nimic”, au declarat agentii de implinit dorinte.

Administratia locala din satul de unde este Sasha i-a acordat copilului 200 de euro pentru biletele de avion pana la Sankt-Petersburg. Parintii micutului nu au insa de unde sa faca rost de banii necesari pentru acoperirea cheltuielilor pe perioada efectuarii operatiei si a recuperarii – cazare, mancare si transport la si de la spital. E vorba doar de 1.500 de euro, dar pentru familia lui Sasha inseamna o avere. Acesti oameni traiesc doar din indemnizatia de invaliditate a mamei si din pensia bunicii care, cumulare, inseamna 130 de dolari pe luna.

Daca vreti si puteti sa-l ajutati pe Sasha, faceti o donatie, cat de mica, in contul deschis de bunica lui, cu ajutorul agentilor de implinit dorinte:

Titularul contului: CHISLARI SVETLANA IVANOVNA

Banca Ipotecinîi ( ЗАО АКБ «Ипотечный )

Sucursala Dubasari, Republica Moldova

Cont in Euro: 2226369780000025

Banca intermediara: DEUTSCHE BANK AG, FRANKFURT am MAIN

SWIFT: DEUTDEFFXXX

Banca beneficiara: GAZPROMBANK, MOSCOW

SWIFT : GAZPRUMMXXX

Daca vi se pare prea complicat sa faceti un transfer international de fonduri, dar totusi ati vrea sa-l ajutati pe Sasa, scrieti-mi pe adresa de mail andreea(punct)sminchise(arond)jurnalul(punct)ro

O campanie marca “Agentia de implinit dorinte“

UPDATE: “Mama e iarba… Eu sunt cerul… Stiu asta pentru ca m-am uitat in oglinda”. El este Sasha:

Daruiti si dati mai departe!

Doctorii au decis să îl opereze şi i-au explicat ce i se poate întâmpla în urma operaţiei: putea rămâne paralizat pe partea stângă, putea chiar să moară pe masa de operaţie sau putea să se facă bine. Sorin s-a gândit la Amalia-Maria, fetiţa lui care are acum 1 an şi jumătate, şi la soţia sa, Gabriela, şi a decis să facă operaţia care îi dădea o şansă.

“Prima operaţie a durat cinci ore, iar medicii nu au reuşit să scoată mare lucru din tumoare, care este foarte vascularizată. Au reuşit doar să taie vasele de sânge care o alimentau. La o săptămână, l-au operat din nou, dar din cauza hemoragiei au trebuit să se oprească. În noiembrie anul trecut, a suferit a treia operaţie, care iarăşi nu a rezolvat nimic. Atunci am luat decizia să mai facă şi alte investigaţii medicale şi am aflat că pentru o astfel de tumoare, puternic vascularizată, singura opţiune este embolizarea, procedură care nu se poate face în România pe partea de neurochirurgie”, povesteşte Gabriela.

Soţii Acatrinei au aflat că în Germania există două clinici care fac această procedură. Cea din Tubingen, unde există medici români, le-a dat imediat un răspuns: operaţia se putea face acolo şi urma să coste 35.000 euro. Sorin a lucrat în domeniul marketingului, dar acum trăieşte dintr-o pensie de handicap de 234 de lei. Soţia sa este în concediu de creştere a copilului, iar indemnizaţia ei, la care se adaugă alocaţia fetiţei, face ca veniturile familiei Acatrinei să fie de 2.200 de lei pe lună.

Sorin şi Gabriela au început demersurile pentru a obţine decontarea sumei de 17.500 de euro de la statul român, prin formularul E112. Onorariul medicului nu poate fi decontat astfel.

În fiecare zi, Sorin îşi scoate fetiţa la plimbare, ca să se gândească, alături de ea, la lucruri mai frumoase. Îi citeşte poveşti, merg la cumpărături, dar are mereu grijă să nu stea în soare, pentru că, în urma primei operaţii, îi lipseşte o bucată de os din partea stângă a capului. Nu mai are tulburări de comportament, dar nu vede bine cu ochiul stâng. El speră să adune banii pentru a ajunge la clinica din Tubingen şi să se facă bine.

Cine doreşte să îl ajute pe Sorin poate depune bani în următoarele conturi deschise pe numele Acatrinei Gabriela:

RO84OTPV110000149691RO01 OTP Bank Sucursala Municipiului Bucureşti pentru donaţii în lei;

RO41OTPV110000149691EU01, SWIFT: OTPV RO BU, OTP Bank Sucursala Municipiului Bucureşti pentru donaţii în euro, şi pe numele Acatrinei Sorin:

RO74BRDE426SV31825104260 BRD Sucursala Tei pentru donaţii în lei.

Dăruiți și dați mai departe!

Încă din prima zi de viaţă, micuţa Andreea a avut probleme: era mereu agitată, nu se odihnea suficient, mânca foarte puţin. După naştere, părinţii au luat-o acasă, dar la nici o săptămână au revenit la spital. S-au temut că şi-ar putea pierde din nou copilul, aşa cum li se întâmplase cu un fiu care murise la vârsta de 4 luni şi 4 zile.

“În cazul lui, nu ni s-a pus un diagnostic exact, nu ştim ce a avut”, spune Marin Drăgan, tatăl Andreei. Fetiţei i s-au făcut investigaţii medicale la Bucureşti, iar medicii au constatat că suferă de “sindrom hemofagocitic familial” şi “hipotrofie staturo-ponderală”. Din acea clipă şi până azi, când are 1 an şi 3 luni, Andreea a stat aproape tot timpul în spital, unde a făcut un tratament solicitant pentru organism, cu citostatice. Când se simţea un pic mai bine, părinţii o luau acasă, în satul Ipoteşti, judeţul Olt, pentru câteva zile.

“Spune «mama», «tata» şi cam atât. Nu se ţine prea bine pe picioare. Din cauza bolii, e un pic mai în urmă cu toate funcţiile”, povesteşte tatăl. Fetiţei îi place să mănânce banane şi mere coapte şi să se joace cu frăţiorul ei, Florin, care, la 4 ani şi jumătate, a înţeles că trebuie să se poarte atent cu surioara lui. Jucăria ei preferată e un căţel de pluş care cântă; părinţii nu prea o lasă să se joace cu păpuşa, pentru că ei îi place să bage în gură părul păpuşii.

Andreea rezistă bine la tratament, dar din păcate boala ei poate doar să fie ţinută în frâu astfel. În recomandarea Departamentului hemato-oncologie şi transplant medular al Clinicii de pediatrie de la Institutul Clinic Fundeni se specifică: “Protocolul prevede includerea bolnavului în program de transplant medular. Pacienta nu are donator compatibil în familie şi nu poate face procedura în ţară, din acest motiv fiind recomandată trimiterea la tratament în străinătate”.

Şansa Andreei este un transplant care se poate realiza la o clinică din Israel, Austria sau Germania. Părinţii au trimis scrisori către aceste clinici şi au aflat că suma pe care ar trebui să o plătească pentru operaţie este de aproximativ 150.000 euro. Veniturile lunare ale familiei Drăgan sunt de 1.600 lei pe lună şi nu au cum să plătească din aceşti bani operaţia; de-abia reuşesc să acopere costurile necesare traiului de zi cu zi şi ale frecventelor deplasări la Bucureşti.

Cine doreşte să o ajute pe Andreea să se facă sănătoasă, poate să doneze bani în conturile:

RO26RNCB0700093376700002 EURO

RO53RNCB0700093376700001 RON

Conturile sunt deschise pe numele Drăgan Marin, la BCR Sucursala Slatina. Pe părinţii Andreei îi găsiţi la aceste numere de telefon: 0760-02.00.50 (Drăgan Marin) şi 0765-35.69.24 (Drăgan Rada).

Dăruiți și dați mai departe!

Boala Florentinei a recidivat. Tumorile au reinceput sa creasca, de data asta in creier si pe coloana vertebrala. Durerile pe care le resimte acum sunt aproape insuportabile. O data la fiecare 72 de ore, i se aplica un plasture cu morfina. Care insa nu face fata decat maximum 48 de ore. Dupa care chinul revine.

A reinceput citostaticele. E de cateva luni in spital. Si nu-si doreste nimic mai mult decat sa se intoarca acasa, la Tulcea. Pentru asta, insa, e nevoie sa scape de tumori.

Dupa ultimul RMN facut in tara, medicii de la IOB Fundeni i-au spus ca cele de pe coloana se pot iradia in Romania. Insa pentru cele de pe creier, nimeni de aici nu se incumeta macar sa incerce. Pentru ca sunt profunde, iar aparatura de la noi nu permite iradierea fara a afecta o mare parte din tesutul din jur.

Singura sansa pentru Flori ramane, din nou, Turcia. La clinica Anadolu John Hopkins poate face terapia cu Cyberknife – adica iradierea precisa a locului afectat, fara a dauna tesutului sanatos. Pentru asta e nevoie insa, de bani. 20.000 de euro costa spitalizarea, investigatiile si terapia. Iar Camelia Dima aproape ca si-a pierdut speranta. “Nu stiu cine ne mai poate ajuta… Trebuie sa reusim, stiu ca Dumnezeu nu ne va lasa, dar nu pot sa nu-mi fie frica…”

Azi e ziua Florentinei. Credeti ca putem sa-i spunem, fara teama, “La multi ani”?

Daca vreti sa o ajutati pe Flori sa ajunga in Turcia la tratament, puteti face o donatie, cat de mica, intr-unul dintre conturile deschise la BCR Tulcea pe numele Cameliei Dima:

RON: RO 03 RNCB 02560 4325 757 0001;

EURO: RO 46 RNCB 02560 4325 757 0003;

USD: RO 62 RNCB 02560 4325 757 0006;

Cod SWIFT: RNCBROBU

Pentru mai multe informatii, Camelia Dima poate fi contactata la telefon 0743.99.75.23.

P.S.: Daca vreti sa va reamintiti povestea Florentinei, o gasiti in Jurnalul National.

Daruiti si dati mai departe!

Daca puteti si vreti sa o ajutati pe Noemi sa-si inceapa viata sanatoasa, faceti o donatie, cat de mica, in contul deschis pe numele tatalui ei:

Titular: Albert Fazakas

Cod IBAN: RO25RZBR0000060003262053

BANCA: Raiffesen Bank, sucursala Deva

Preluat de la Arhi, Denisa si Visurat.

Daruiti si dati mai departe!

La începutul lunii octombrie, Andreea a început să se simtă rău. Din fetiţa care nu stătea locului o clipă s-a transformat într-un copil din ce în ce mai apatic. Nu mai avea energie, ar fi zăcut toată ziua în pat. În momentul în care a început să facă febră, părinţii au chemat salvarea. “Am ajuns de urgenţă la Spitalul Judeţean Buzău. Am stat 11 zile internată cu ea la pediatrie şi a plecat acasă cu diagnosticul ameliorat/vindecat şi cu tratament pentru anemie”, povesteşte mama. La trei săptămâni după internare, părinţii au dus-o pentru tratament la policlinica cu plată din oraş. Medicii de acolo au cerut un set nou de analize, iar rezultatele acestora au scos la iveală diagnosticul: leucemie limfoblastică acută – linie Mielo. Şocul i-a făcut să nu mai stea pe gânduri şi să plece cu fetiţa de urgenţă la Bucureşti, unde au internat-o la spitalul Fundeni. Andreea a răspuns bine la chimioterapie. După a şasea cură, celulele canceroase periferice dispăruseră, ceea ce, pentru diagnosticul ei – o formă rară şi foarte agresivă de leucemie – era un semn foarte bun.

COMPLICAŢIILE

În timpul tratamentului, Andreea a făcut o necroză. La un moment dat, mama a observat că micuţa nu mai stătea în fund, ceea ce a pus-o pe gânduri. Le-a spus medicilor că ea crede că e o problemă, chiar dacă nu se vedea nimic la exterior. “Se uitau la mine şi-mi ziceau «Văzând şi făcând!» şi să-mi leg gura. Copilul meu suferea îngrozitor şi nu puteam pleca de lângă ea. În 24 de ore nu mergeam decât o singură dată la toaletă…”, îşi aminteşte ea. În momentul în care necroza a ieşit la suprafaţă, fetiţa a fost trimisă la Spitalul de copii “Grigore Alexandrescu”. Acolo a primit tratament cu două substanţe cu aplicare locală.

A fost trimisă înapoi la Fundeni, dar s-a întors după numai o zi cu necroza mărită, cu abdomenul umflat şi cu dureri cumplite. “I s-au făcut din nou toate analizele şi investigaţiile… Am avut norocul să nimerim pe mâna unor medicii care, pe lângă faptul că o tratează aşa cum trebuie, sunt şi oameni adevăraţi. Pentru că noi n-am avut parte de umanitate pe unde am fost… Cei de la «Grigore Alexandrescu» comunică cu noi şi ne spun la fiecare oră care e starea ei, cum se simte, cum evoluează. Noi nu prea mai avem voie să o vedem, pentru că e în izolare, starea ei fiind foarte proastă acum”, spune mama. În ultima săptămână, Andreea a fost supusă la trei intervenţii chirurgicale. Complicaţiile apărute pe fondul leucemiei i-au făcut pe unii dintre medicii români să fie rezervaţi. Singura care dă peste cap toate prognosticurile este Andreea, care, deşi i s-a acordat numai o şansă la un milion să iasă cu bine din sala de operaţie, ea a ieşit vorbind, strigând “mami, mami!”.

“Prima intervenţie chirurgicală s-a făcut, pentru că nu se mai ştia exact ce se întâmplă în abdomenul Andreei. Se umflase foarte mult şi avea diametrul de 59 cm. Când au deschis-o au descoperit aproape 3 litri de puroi şi peritonită”, spune Anişoara. Acum, necroza a început să se vindece la suprafaţă şi medicii încep să devină mai optimişti. “Copilul meu are însă patru furtunuri de drenaj care îi ies din abdomen, are anus contra naturii… Dar are o voinţă de a trăi absolut incredibilă. E puternică şi, pentru că o văd aşa, sunt în stare să merg pentru ea până în pânzele albe”, declară cu siguranţă mama.

O SOLUŢIE DIN AFARĂ

Pentru că medicii le-au recomandat să caute o soluţie pentru stabilizarea Andreei în străinătate, părinţii au luat legătura cu clinica de la Szeget, din Ungaria. “Acolo va trebui să avem în jur de 20.000 euro, din care 8.000 ne costă doar investigaţiile. Restul este pentru tratamentul care o va pune pe picioare din nou, pentru a putea începe lupta cu leucemia. Dacă acest tratament ar fi fost disponibil la «Grigore Alexandrescu» n-aş fi plecat pentru nimic în lume de aici. Pentru că aici am găsit oameni adevăraţi, medici cu pasiune pentru meseria lor. Ei m-au încurajat tot timpul, mi-au spus să nu-mi pierd speranţa şi să fac tot ce se poate pentru fetiţa mea, pentru că ea vrea să trăiască”, spune mama micuţei.

AJUTOR

Dacă vreţi să o ajutaţi pe Andreea să lupte cu boala care o macină, faceţi o donaţie cât de mică în contul deschis la Raiffeisen Bank, sucursala Orizont, Buzău, pe numele mamei, Anişoara Măncilă:

COD IBAN – R030RZBR0000060011797090

“De altceva decât de bănuţii pentru plecare nu mai are nevoie Andreea. Dar să ştiţi că o vorbă bună şi o rugăciune fac minuni uneori. Când le primeşti, parcă simţi că ţi se mai încarcă bateriile… În orele în care aştept în faţa sălii de operaţii e minunat să ai pe cineva care să te încurajeze…”, spune mama. Dacă vreţi să o încurajaţi, o puteţi contacta la numărul de telefon 0730.043.527.

Daruiti si dati mai departe!

A jucat rugby, baschet, iar singura operaţie pe care a avut-o a fost cea de apendicită. Ani la rând şi-a adunat toată energia pentru a munci, pentru a-şi clădi o carieră frumoasă. Acum visează la plimbări prin parc în care să poată privi liniştit lumea şi natura. Visează la o familie. La un copil. La linişte. Visează să poată trăi.

“Ca oricare tânăr de vârsta mea, până acum câteva luni nu mă gândisem niciodată la moarte. Cel puţin nu la a mea. Mă numesc Bogdan Curelea, am doar 28 de ani şi simt că mai am atât de multe de făcut pe acest pământ. Mă simt pierdut printre diagnostice fatale şi mi-e teamă de ziua fatidică, acea zi în care voi fi pe masa de operaţie, neavând certitudinea că o să mă mai trezesc vreodată.” Aşa îşi începe Bogdan povestea. Trist. Cu emoţii şi cu temeri. Acum, de când a aflat că boala nu mai poate fi ţinută în frâu, Bogdan numără timpul în clipe de speranţă, în oameni care îi întind mâna, sprijinindu-l, în mii de euro pe care trebuie să-i scoată din piatră seacă pentru a putea să se salveze.

PRIMELE SEMNE

Într-o seară a simţit că mâna dreaptă îi este năpădită de furnicături. După câteva minute, mâna îi înţepenise. Nu o mai putea mişca. La fel s-a întâmplat şi cu piciorul drept. Paralizat complet. Medicii au căutat îndelung diagnosticul corect. După săptămâni întregi de plimbat prin spitale, după ce părerile au fost împărţite, ba că ar avea hernie de disc, RMN-ul şi tomograful au arătat că în creierul tânărului se cuibărise un cavernom, un fel de ghem de vase de sânge care produc pareze. “Manifestarea clinică a acestei malformaţii rare sunt crizele epileptice, hemoragia internă, cefaleele. În trecut, persoanele care sufereau de această boală nu aveau şanse mari de supravieţuire. Cavernomul se dezvoltă în apropierea centrilor nervoşi ai creierului, iar intervenţia chirurgicală este foarte dificilă”, explică Bogdan care sunt demonii bolii. În 2006 a simţit pentru prima dată atacul dur al bolii. “Eram în maşină. Am simţit în picior dureri cumplite. Am aflat ulterior că în creier se produsese o sângerare. Mi-am pierdut cunoştinţa şi controlul membrelor de pe partea dreaptă. Tot atunci s-au declanşat aşa-numitele crize Jacksoniene, care sunt un fel de spasme ale muşchilor de la mâna şi piciorul drepte. Cinci, şase zile m-am chinuit îngrozitor. Medicii mi-au spus că totuşi sunt un norocos, pentru că sângerarea a fost minimă”, îşi aminteşte tânărul momentul în care a avut prima confruntare cu cavernomul. Au trecut de atunci trei ani. Bogdan a cunoscut oameni care suferă de aceeaşi boală ca şi el, dar care trăiesc nestingheriţi de ani întregi. Şi-a spus atunci când a simţit că trupul i se înzdrăveneşte că şi el se află printre cei binecuvântaţi de Dumnezeu cu o boală în stare latentă.

NUMAI PESTE HOTARE

Nu a fost aşa. Bogdan are nevoie urgentă de operaţie în străinătate. Riscurile unei astfel de intervenţii pe creier în România sunt enorme. “Când un neurochirurg mi-a spus că trebuie operat cavernomul, am acceptat imediat. Numai că medicul, cu renume la nivel naţional, a omis să-mi spună care sunt şansele de reuşită ale acestei intervenţii. Printr-o conjunctură benefică pentru mine, pentru că ar suna bizar să-i spun fericită în situaţia în care mă aflu, un alt medic, de aceeaşi specializare ca şi cel care îmi recomandase intervenţia pe creier, mi-a spus că efectuarea unei astfel de operaţii în România reprezintă un risc de peste 70%. Ce înseamnă riscul? Să mor sau să rămân paralizat pe partea dreaptă! «La tine, acest cavernom este în profunzime, de aceea operaţia ar putea fi făcută cu succes numai la o clinică din străinătate care are aparatură necesară monitorizării nervilor în timpul intervenţiei», acestea au fost cuvintele medicului, care pot spune că în acel moment mi-a salvat viaţa”, povesteşte Bogdan.

STRIGĂT DE AJUTOR

Şansa ca tânărul de 28 de ani să se vindece este plecarea lui la o clinică din Germania. Speranţa i-a fost întărită de vorbele încrezătoare ale celor care s-au întors de acolo vindecaţi. Îi trebuie însă peste 60.000 de euro. “Am nevoie de ajutorul vostru să trăiesc. Fac un apel la sufletele oamenilor. Orice ajutor, oricât de mic, îmi poate fi de folos. Niciodată în viaţă nu m-am gândit că voi fi pus în situaţia de a cere celor din jurul meu milă. Milă şi bani. Pentru că asta fac. Dar iată că boala înfrânge tot în calea ei: orgolii, vieţi… Mă va înfrânge şi pe mine. Şi îmi doresc atât de mult să trăiesc!”

“Cavernom fronto-parietal multora dintre voi nu vă spune nimic, dar pentru mine reprezintă sabia de deasupra capului. Şi, precum spune o vorbă din popor, Dumnezeu nu ne închide o uşă fără a ne deschide o fereastră. Fereastra mea este faptul că pot face această operaţie, dar costurile mărite îmi ridică alte piedici. Pentru asta am nevoie de ajutor, de ajutor din partea semenilor mei” Bogdan Curelea

Apel către oameni cu suflet bun

Bogdan are doar 6.000 de euro. Pentru cei care vor să-l ajute, pe numele lui, Curelea Bogdan Alin, s-au deschis în Craiova, următoarele conturi:

BCR – în lei: O27 RNCB 0778 0763 1382 0001;

- în euro: RO97 RNCB 0778 0763 1382 0002.

Libra Bank – în lei: RO82 BREL 0002 0003 2269 0100;

- în euro: RO98 BREL 0002 0003 2269 0200;

- în dolari: RO17 BREL 0002 0003 2269 0300.

BRD: – în lei: RO74 BRDE 170S V566 0118 1700;

- în euro: RO58 BRDE 170S V566 0150 1700.

CODURI SWIFT: RNCB ROBU (pt. BCR), BLRE ROBU (pt. Libra Bank) şi BRDE ROBU (pt. BRD).

De asemenea, abonaţii Romtelecom pot face donaţii la următoarele numere de telefon:

0900.900.000 pentru o donaţie de 10 euro/apel;

0900.900.002 pentru o donaţie de 3 euro/apel.

Pentru mai multe detalii, Bogdan poate fi contactat la numărul de telefon: 0761-63.18.97.

Daruiti si dati mai departe!